Unii oameni nu sunt constienti de importanta si de valoarea pe care Islamul o ofera femeilor. Femeile care nu cunosc aceasta realitate, precum si toti oamenii care au cunostinte coranice insuficiente, încearca sa îsi protejeze drepturile din interiorul propriei viziuni asupra lumii, viziune tributara logicii necredintei. Situatia sociala din jurul lumii evidentiaza aceasta realitate. De exemplu, multe femei continua sa fie expuse tratamentelor abuzive, violentei, somajului si au nevoie de cineva care sa aiba grija de ele dupa ce sotii lor ori au divortat, ori le-au abandonat, ori au murit.
|
„Ba nu! Cel care s-a supus lui Allah şi face bine, va avea răsplata sa de la Domnul lui! Ei nu au se teme şi nici nu vor fi mâhniţi!“
(Capitolul Al-Baqara: 112) |
Aceste probleme nu vor fi rezolvate pâna când oamenii nu se vor întoarce la singura sursa reala care le poate oferi adevarul si solutiile definitive: Coranul. Nicio strategie bazata pe logica si valorile societatilor laice nu poate dura. Asa cum Dumnezeu a revelat:
„Si daca adevarul s-ar potrivi cu poftele lor, s-ar fi stricat cerurile si pamântul, precum si toti cei care se afla în ele. Însa Noi le-am adus pomenirea lor, dar ei de la pomenirea lor se întorc“ (Capitolul Al-Mu'minun: 71).
Când oamenii îsi construiesc viata bazându-se pe propriile lor reusite si greseli, rezultatul va fi întotdeauna dezastruos. Oricine este astfel destinat sa alunece pe panta degenerarii.
Data fiind perpetuarea valorilor bazate pe lipsa de credinta, în pofida constientizarii stilului de viata tulburat, persoanele necredincioase nu pot gasi o solutie permanenta la problemele lor. Astfel, ele risca sa întoarca spatele singurului drum care îi poate conduce spre prosperitate.
Unica solutie este Coranul, care ofera cea mai usoara, frumoasa si satisfacatoare modalitate de a trai. Singura cale care conduce spre dreptate este calea lui Dumnezeu, pentru ca numai El poate deschide calea bunatatii si prosperitatii. Dumnezeu a revelat ca onoarea si demnitatea le este conferita oamenilor prin Coran si toti cei care se supun valorilor lui si care se lasa calauziti pe aceasta cale dreapta vor avea parte de succes în tot ceea ce întreprind.
|
În Coran pot fi gasite toate solutiile adevarate si permanente la problemele femeilor. Islamul, care a fost revelat pentru salvarea umanitatii, valorizeaza în mod autentic femeile. Multe versete protejeaza femeile si drepturile lor, deoarece Coranul elimina falsele stereotipuri legate de femei si le ofera o pozitie respectabila în societate. Dumnezeu ne învata ca superioritatea unei persoane nu depinde de sexul acesteia, ci doar de frica si respectul fata de Dumnezeu, de credinta, caracterul bun, devotiunea si consacrarea întregii fiinte umane Lui.
Dumnezeu a revelat etapele pe care o femeie trebuie sa le urmeze pentru a-si asigura protectia si respectul în societate si pentru a se bucura de iubirea si demnitatea pe care o merita. Toate aceste masuri aduc beneficii femeilor si cauta sa previna vatamarea intereselor lor sau orice alta forma de asuprire si stres inutil.
În sectiunea urmatoare, vom discuta modul în care Coranul garanteaza drepturile femeilor astfel încât ele sa fie tratate conform valorii si demnitatii lor reale. Asa cum a revelat Dumnezeu, Islamul acorda valoare tuturor oamenilor si le confera onoare, demnitate si respect în ambele lumi.
Criteriul superioritatii autentice
Oamenii lipsiti de credinta, care apreciaza valori diferite de cele revelate în Coran, îsi traiesc viata conform normelor societatii lor, norme care sunt produsul propriilor lor ratiuni si, prin urmare, failibile. Într-un verset, Dumnezeu pune urmatoarea întrebare:
„Si, oare, voiesc ei judecata din vremea pagâniei? Dar cine, oare, ar putea fi mai bun judecator decât Allah, pentru un neam care se crede statornic?“ (Capitolul Al-Ma'ida: 50).
Una dintre valorile construite pornind de la premisa necredintei constituie si criteriul de decelare a superioritatii unei persoane. Criteriul la care apeleaza cei lipsiti de credinta pentru a defini distinctia si superioritatea se fundamenteaza pe valori mundane, cum ar fi: averea, statutul, cariera, faima sau aspectul fizic. Daca ei însisi nu îndeplinesc aceste cerinte, atunci îi admira pe cei care au reusit si se complac în a se simti relativ lipsiti de valoare în comparatie cu acestia.
În consecinta, detaliile situatiilor cotidiene devin importante în clasificarea oamenilor. De exemplu, unii oameni considera vital sa traiasca într-o suburbie luxoasa, sa aiba cea mai noua si cea mai dorita masina, parinti cu cariere de succes si o profesie bine platita. Sau vor haine scumpe si de firma, rude bine pozitionate în societate, o diploma de la cea mai buna universitate si asa mai departe. Când îsi aleg prietenii, asociatii sau chiar potentialul partener, ei urmeaza acelasi criteriu.
În multe tari, oamenii pun mare accent pe culoarea pielii, limba vorbita sau nationalitate. De fapt, acelasi criteriu de superioritate este adoptat de toate societatile laice, cu unele diferente în functie de cultura, istorie si alti factori.
Rolul „adecvat“ prescris femeilor e fundamentat de aceleasi criterii gresite. Prin aplicarea traditiilor distorsionate ale societatii si a criteriilor autoconstruite, femeile continua sa fie tratate ca niste cetateni de rangul doi.
Pe de alta parte, Dumnezeu reveleaza ca cel mai bun si veritabil criteriu Îi apartine. Coranul subliniaza ca Dumnezeu judeca superioritatea unei persoane prin raportare la un singur criteriu - frica si respectul omului fata de El:
„O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o muiere si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor [si] Binestiutor [`Alim, Khabir]“ (Capitolul Al-Hujurat: 13)
„O, fii ai lui Adam! Noi v-am dat voua straie care sa va acopere goliciunile, ca si podoabe. Dar vesmântul smereniei, acesta este cel mai bun! Acesta este [unul] dintre semnele lui Alalh; poate ca ei îsi vor aminti!“ (Capitolul Al-'A'raf: 26).
În alt verset, Dumnezeu a revelat ca frica si respectul constituie calitati care vor aduce oamenilor cel mai mare beneficiu posibil: „Si binele pe care îl faceti Allah îl stie. Luati cu voi provizie, dar cea mai buna provizie este evlavia! Si sa fiti cu frica de Mine, voi cei care aveti minte!“ (Capitolul Al-Baqara: 197). Oamenii nu trebuie sa se zbata pentru a acumula bogatii si proprietati, pentru faima sau statut, ci, mai degraba, sa se straduiasca sa-si adânceasca frica si respectul fata de Dumnezeu, singura calitate care îi va face superiori si respectati în ambele lumi.
Dumnezeu a sfatuit oamenii sa nu caute bogatia, care a devenit o masura a superioritatii printre oameni, ci sa se roage pentru a atrage bunavointa lui Dumnezeu asupra lor:
„Nu râvniti la ceea ce Allah a daruit [cu harul Sau] unora dintre voi mai mult decât altora. Barbatii vor avea parte de ceea ce au agonisit si femeile vor avea parte de ceea ce au agonisit. Deci rugati-va lui Allah pentru harul Sau, caci Allah pe toate le stie.“ (Capitolul An-Nisa': 32).
Astfel, cei care evalueaza superioritatea unei persoane în functie de sex, putere fizica sau orice alta valoare construita pe lipsa de credinta fac o mare greseala. Dupa cum spune Dumnezeu în Coran:
„Aceia care au facut milostenie si acelea care au facut milostenie I-au dat lui Allah un împrumut minunat, care li se va întoarce lor înmultit, si vor avea ei parte de rasplata generoasa“ (Capitolul Al-Hadid: 18). Acest verset reaminteste oamenilor - barbati si femei - ca, numai traind conform moralei revelate în Coran, vor fi rasplatiti cu adevarat.
Barbatii si femeile sunt egali
Indubitabil, fiecare societate cunoaste toate discutiile traditionale referitoare la rolul ideal si statutul femeilor în societate. Statutul lor social si importanta în familie, daca ar trebui sau nu sa lucreze, si alte aspecte sociale au constituit subiectul unor discutii neîntrerupte. Pentru musulmani, egalitatea dintre barbat si femeie a fost declarata si explicata în Coran. Faptul ca barbatii si femeile au constructie fizica diferita, iar femeile, în general, sunt mai slabe decât barbatii este complet irelevant si nu poate constitui un argument pentru diminuarea valorii femeilor.
Ceea ce conteaza cu adevarat în moralitatea islamica nu este daca o persoana este de sex feminin sau masculin, ci daca el sau ea este un / o credincios / credincioasa caruia / careia îi este teama si are respect fata de Dumnezeu. Fiecare credincios trebuie sa se straduiasca sa traiasca conform moralitatii expuse în Coran, rezultatele acestui efort constituind ceea ce Dumnezeu pretuieste si conteaza în Viata de Apoi. Dumnezeu a revelat calitatile pe care toti musulmanii, barbati sau femei, trebuie sa le aiba:
„Dreptcredinciosii si dreptcredincioasele îsi sunt aliati unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neîngaduit, plinesc Rugaciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] si se supun lui Allah si Trimisului Sau. Cu acestia Allah va fi îndurator, caci Allah este Puternic si Întelept [`Aziz, Hakim]“ (Capitolul At-Tewba: 71).
Asa cum a revelat Dumnezeu, toti musulmanii, indiferent de sex, au aceleasi responsabilitati: a-L venera pe Dumnezeu, a trai conform moralitatii coranice, a porunci binele si a împiedica raul, a respecta si a aprofunda toate regulile si sfaturile Coranului. Dumnezeu le-a promis tuturor celor care au grija sa respecte limitele pe care El le-a stabilit pentru umanitate ca le va oferi capacitatea de a distinge între bine si rau:
„O, voi, cei care credeti! Daca sunteti cu frica de Allah, atunci El va va da voua un Îndreptar si va va sterge voua faptele rele si va va ierta, caci Allah este datator de har nemarginit.“ (Capitolul Al-'Anfal: 29).
Sexul unei persoane nu are nicio legatura cu intensitatea credintei pentru ca Dumnezeu, ca rasplata pentru credinta si devotiunea supusilor Sai, a oferit tuturor un intelect capabil de a-i conduce pe calea cea dreapta, de a lua decizii optime si de a gasi solutiile adecvate. De aceea intelectul nu are nicio relevanta raportat la sexul persoanei, ci doar la devotiunea, adorarea, frica si respectul fata de Dumnezeu.
Orice barbat sau femeie, care actioneaza bazându-se pe intelectul sustinut de credinta, poate atinge succesul în multe domenii. Reusita depinde de vointa, motivatia si perseverenta respectivilor. Credinciosii niciodata nu se culca pe laurii victoriei, deoarece straduinta permanenta de a fi mai inteligent, talentat, responsabil si virtuos, precum si efortul continuu de a-ti perfectiona caracterul fac parte din moralitatea Islamului. Dumnezeu a revelat ca în rugaciunea credinciosilor este inclusa daruirea cu un caracter care poate constitui un model pentru cei din jur: „Si aceia care zic:
«Doamne, da-ne noua de la soatele noastre si de la vlastarele noastre mângâiere pentru ochi si fa din noi calauza pentru cei evlaviosi!»“ (Capitolul Al-Furqan: 74).
O femeie musulmana care se va angrena total în tot ceea ce face si care se va stradui sa-si dezvolte un caracter si o moralitate exemplara va excela în societate, îsi va îndeplini responsabilitatile cu competenta, va lua decizia cea mai potrivita, va gasi cea mai buna solutie si va actiona în modul cel mai adecvat.
Asa cum a fost explicat anterior, Islamul afirma ca barbatii si femeile sunt pe deplin egali. Pentru ambii, totul depinde de capacitatea lor de a depasi asteptarile proiectate asupra lor, activându-si integral toate potentele caracteriale si de personalitate si îndeplinindu-si responsabilitatile. Din acest motiv, femeile credincioase nu se straduiesc sa devina egale cu barbatii, ci doar se implica total în a face bine, efort care, conform Coranului, Îl multumeste pe Dumnezeu. Atât femeile, cât si barbatii se întrec în a fi persoana cea mai iubita de Dumnezeu, în a-L multumi si a fi cât mai aproape de El. Dumnezeu a revelat ca aceasta straduinta determina superioritatea musulmanilor asupra celorlalti, atât în aceasta viata, cât si în Lumea de Apoi:
„Aceia se grabesc catre faptele bune si ei se întrec în ele“ (Capitolul Al-Mu'minun: 61)
„Apoi, Noi am dat spre mostenire Cartea acelora pe care i-am ales dintre robii Nostri. Printre ei sunt unii nedrepti cu ei însisi, printre ei sunt altii care tin masura si printre ei sunt altii care îi întrec cu faptele lor bune [pe toti ceilalti], cu voia lui Allah. Aceasta este marea îndurare“ (Capitolul Fatir: 32).
Egalitatea dintre femei si barbati este de asemenea evidenta prin faptul ca Dumnezeu le-a oferit drepturi egale în aceasta lume:
„Noi am facut ceea ce se afla pe pamânt podoaba pentru el, pentru a-i încerca [pe oameni si a sti] care dintre ei savârsesc cele mai bune fapte“ (Capitolul Al-Kahf: 7)
„Fiecare suflet trebuie sa guste moartea. Noi va încercam cu raul si cu binele, în chip de ispita, si la Noi va veti întoarce.“ (Capitolul Al-'Anbiya': 35)
În versetele de mai sus, Dumnezeu a revelat ca El testeaza barbatii si femeile pentru a arata care este mai bun. În alt verset, El spune ca va testa barbatii si femeile prin diferite încercari, pâna în ziua când vor muri, iar cei ce se vor dovedi rabdatori vor fi rasplatiti cu Îndurarea Lui:
„Va vom încerca cu putina spaima, foamete, lipsire de bunuri, de suflete si de roade, dar binevesteste celor rabdatori“ (Capitolul Al-Baqara: 155)
Dumnezeu daruieste fiecarei femei si fiecarui barbat un numar fix de ani, le ofera ambilor responsabilitatea alegerilor lor, capacitatea de discriminare dintre bine si rau, instincte si pe Seitan drept inamic „învederat“. Oricine demonstreaza putere de caracter si se straduieste înspre bine, aici, pe Pamânt, va primi cea mai buna rasplata de la Dumnezeu în ambele lumi: „Domnul lor le-a raspuns:
«Eu nu las sa se piarda nicio fapta plinita de vreunul dintre voi, barbat sau muiere, deopotriva unul cu altul! Iar pe cei care au pribegit, care au fost alungati din caminele lor, care au fost prigoniti pe calea Mea, care au luptat si au fost omorâti, voi sa-i ispasesc de faptele lor rele si sa-i fac sa intre în Gradini pe sub care curg pâraie, drept rasplata din partea lui Allah». La Allah se afla buna rasplata!“ (Capitolul 'Al-'Imran: 195)
De asemenea, El reaminteste barbatilor si femeilor ca nimeni nu va fi nedreptatit în ceea ce priveste rasplatile pe care le vor primi pe Pamânt si în Viata de Apoi: „Pe cel ce face o fapta buna – barbat ori muiere – si este credincios îl vom darui Noi cu o viata buna. Si Noi îi vom rasplati pe ei dupa [faptele] cele mai bune pe care le-au savârsit“ (Capitolul An-Nahl: 97)
Coranul se adreseaza barbatilor si femeilor în aceeasi maniera
La o analiza generala a Coranului, observam ca Dumnezeu se adreseaza în aceeasi maniera barbatilor si femeilor. Astfel, avem un alt indiciu ca în fata lui Dumnezeu conteaza numai credinta adevarata, din adâncul inimii, si nu vârsta sau sexul unei persoane. În aceasta privinta, Coranul se adreseaza barbatilor si femeilor deopotriva si le reaminteste ca au aceleasi responsabilitati. Exista multe asemenea versete, printre care:
„Oricine face fapte bune, barbat sau femeie – credincios fiind - aceia vor intra în Rai si nu vor fi nedreptatiti nici cât un punct“ (Capitolul An-Nisa': 124).
Alt verset în care Dumnezeu se adreseaza barbatilor si femeilor deopotriva: „Cel care savârseste o fapta rea nu va fi rasplatit decât cu una asemanatoare cu ea, iar cel care savârseste o fapta buna - fie el barbat sau muiere - si este credincios, acela va intra în Rai, unde va primi cele de trebuinta, fara socoteala“ (Capitolul Ghafir: 40).
Când sunt revelate aspecte legate de necredinciosi, fie ei barbati sau femei, Dumnezeu de asemenea li se adreseaza în aceeasi maniera. El a revelat ca necredinciosii si ipocritii ambelor sexe vor fi tratati la fel. De exemplu:
„Barbatii fatarnici si muierile fatarnice sunt ei unul la fel ca altul. Ei poruncesc ceea ce este oprit si opresc de la ceea ce este potrivit si-si strâng ei mâinile. L-au uitat pe Allah si i-a uitat si El pe ei. Fatarnicii sunt nelegiuiti.“ (Capitolul At-Tewb: 67)
„Allah a fagaduit barbatilor fatarnici si muierilor fatarnice, precum si necredinciosilor, focul Gheenei si vesnic vor salaslui în el! Aceasta le este de ajuns! I-a blestemat Allah si vor avea ei parte de pedeapsa vesnica“ (Capitolul At-Tawba: 68)
„[Este astfel] pentru ca Allah sa-i osândeasca pe fatarnici si pe fatarnice, pe politeisti si pe politeiste. Însa Allah primeste cainta dreptcredinciosilor si dreptcredincioaselor. Allah este Iertator, Îndurator [Ghafur, Rahim].“ (Capitolul Al-'Ahzab: 73)
„Si pentru ca sa-i chinuiasca pe cei fatarnici si pe cele fatarnice, pe politeisti si pe politeiste, care nutresc gând rau despre Allah. Asupra lor se va abate cercul raului. Allah s-a mâniat împotriva lor, i-a blestemat si le-a pregatit lor Gheena. Si ce soarta rea!“ (Capitolul Al-Fath: 6).
Din aceste versete se întelege clar ca barbatii si femeile sunt egali atât în ce priveste încercarile lor de pe Pamânt, cât si în rasplata pe care o vor primi în Viata de Apoi.
Valoarea mamelor
Moralitatea islamica infuzeaza întreaga viata sociala si personala a oamenilor si îi îndruma cum sa traiasca în modul cel mai mai usor, cel mai multumitor si frumos cu putinta. Normele morale coranice prescriu dreptatea, toleranta, compasiunea si ajutorul pentru toti oamenii, indiferent de sex, vârsta si statut economic. Musulmanilor li se cere sa respecte aceste norme morale, cât mai strict posibil, fata de orice persoane si în orice situatie. Credinciosii se conformeaza acestor caracteristici morale superioare pentru ca Dumnezeu le cere acest lucru. În consecinta, statutul social al unei persoane, vârsta, sexul si alte asemenea caracteristici sunt irelevante pentru El.
În Coran se afirma - în mod repetat - importanta tratarii cu respect a femeilor si, în special, a mamelor. Parintii fac tot posibilul sa le ofere copiilor lor o buna educatie, sa le formeze un caracter adecvat si un comportament islamic. Având în vedere ca ei fac multe sacrificii, financiare si de alta natura, timp de multi ani, copiii sunt obligati sa le rasplateasca eforturile si sprijinul lor altruist cu solicitudine si respect. Dumnezeu a revelat aceasta responsabilitate:
„L-am îndemnat pe om sa se poarte cu parintii sai frumos“ (Capitolul Al- 'Ankabut: 8)
„Noi i-am poruncit omului sa le arate bunatate parintilor sai...“ (Capitolul Al-'Ahqaf: 15)
„Spune: «Veniti sa va citesc ceea ce Domnul vostru v-a oprit [cu adevarat]! Sa nu-I asociati Lui nimic; sa fiti buni cu parintii; sa nu-i omorâti pe copiii vostri de teama saraciei, caci Noi va vom da cele de trai atât voua, cât si lor; nu va apropiati de cele rusinoase, nici cele care se vad, nici cele care sunt ascunse; nu ucideti sufletul pe care l-a oprit Allah, decât pe drept!» Acestea vi le-a poruncit [Allah]; poate ca voi veti pricepe!“ (Capitolul Al-'An'am: 151)
Coranul recomanda ca o persoana sa se poarte bine cu parintii si sa evite aroganta si mândria:
„Adorati-L pe Allah si nu-l asociati Lui nimic! Purtati-va bine cu parintii, cu rudele, cu orfanii, cu sarmanii, cu vecinul apropiat si cu vecinul strain, cu tovarasul de alaturi, cu calatorul de pe drum si cu cei stapâniti de mâinile voastre drepte, caci Allah nu-i iubeste pe cel trufas si pe cel laudaros!“ (Capitolul An-Nisa': 36)
Evident, Dumnezeu sfatuieste oamenii sa fie întotdeauna toleranti, întelegatori, plini de compasiune si respectuosi fata de parintii lor. De asemenea, El ne reaminteste de dificultatile pe care mamele le-au întâmpinat la nastere si în timp ce si-au crescut copiii. De exemplu:
„Noi l-am povatuit pe om [sa faca bine] parintilor sai, mama lui l-a purtat, [suportând pentru el] slabiciune dupa slabiciune, iar întarcarea lui a fost dupa doi ani, [asadar]: «Adu multumire Mie si parintilor tai, caci la Mine este întoarcerea!»“ (Capitolul Luqman: 14)
„Noi i-am poruncit omului sa le arate bunatate parintilor sai. Mama sa l-a purtat cu dureri si l-a nascut cu dureri. Purtarea lui si [pâna la] întarcarea lui sunt treizeci de luni. Iar când ajunge în plina putere si împlineste patruzeci de ani, zice el: «Doamne, ajuta-ma pe mine ca sa-Ti aduc multumire pentru binefacerea Ta, cu care Te-ai îndurat de mine si de parintii mei, si sa împlinesc o fapta buna care sa-Ti placa! Si fa ca urmasii mei sa fie oameni buni [evlaviosi]! Eu ma întorc la Tine, caindu-ma, si eu sunt dintre cei supusi!»“ (Capitolul Al-'Ahqaf: 15)
Pentru a da nastere, fiecare mama sufera timp de mai multe luni si manifesta o dragoste intensa. Asa cum Dumnezeu a revelat, acesta este un proces foarte dureros pentru ea. Dupa aceasta perioada, ea începe sa hraneasca si sa creasca copilul cu o dragoste devotata si altruista. Dumnezeu le reaminteste oamenilor aceasta realitate si scoate în evidenta faptul ca mamele sunt fiinte foarte speciale. În plus, El sfatuieste oamenii sa nu uite de altruismul si devotamentul parintilor lor si sa îi trateze la fel de bine atunci când ei ajung la vârsta batrânetii si devin dependenti:
„Si Domnul tau a orânduit sa nu-L adorati decât pe El si sa va purtati frumos cu parintii vostri, iar daca batrânetile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lânga tine, nu le ziceti lor «Of!» si nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase. Si din îndurare coboara pentru ei aripa smereniei si îndurarii si spune:
«Doamne, fii îndurator cu ei, caci ei m-au crescut [când am fost] mic!»“ (Capitolul Al-'Isra': 23-24).
Se stie ca vârsta înaintata aduce cu sine diminuarea puterii fizice, a dinamismului, sanatatii si energiei. Oamenii în vârsta devin dependenti de grija, protectia si ajutorul altor oameni. Capacitatea lor mentala scade si unii risca sa-si piarda memoria. Musulmanii, conform Coranului, trebuie sa îsi trateze parintii vârstnici cu compasiune, toleranta, întelegere si grija.
În versetele citate mai sus, Dumnezeu a revelat cum trebuie sa se comporte musulmanii cu parintii lor. El interzice musulmanilor si cel mai mic semn de lipsa de respect si le porunceste sa vorbeasca frumos si sa se poarte blând cu ei pentru a nu le da niciun motiv de suparare. În consecinta, musulmanii sunt foarte întelegatori, grijulii si atenti cu parintii lor vârstnici. Ei fac tot posibilul pentru a le asigura parintilor tot confortul si continua sa îi iubeasca si sa îi respecte. Având în vedere dificultatile si nemultumirile asociate vârstei înaintate, musulmanii încearca sa le asigure parintilor lor cele necesare înainte de a fi rugati. Indiferent de circumstante, ei sunt întotdeauna politicosi si darnici, împlinindu-le nu doar nevoile spirituale si psihologice, dar si, în masura posibilitatilor, toate necesitatile materiale si financiare. Dumnezeu a revelat ca parintii au dreptul la asistenta financiara din partea copiilor lor: „Te întreaba ce sa cheltuiasca. Spune-le:
«Ceea ce cheltuiti voi din bunuri trebuie sa fie pentru parinti, pentru rude, pentru orfani, sarmani si drumeti [nevoiasi]. Si orice bine pe care îl faceti Allah îl cunoaste»“ (Capitolul Al-Baqara: 215)
Comportamentul exemplar al Profetului Iosif (Pacea lui Allah fie asupra sa!) fata de parintii sai reprezinta un model perfect pentru toti oamenii. Acceptând numirea sa de catre rege ca trezorier al Egiptului, el si-a gazduit parintii în cel mai respectabil mod, iar apoi si-a exprimat recunostinta si devotamentul fata de ei asezându-i pe tron. Dumnezeu a revelat comportamentul lui Iosif: „Si când au intrat la Iosif, i-a primit el pe parintii sai si a zis: «Intrati în Egipt – cu voia lui Allah – în siguranta!» Si el i-a ridicat pe parintii sai pe tron si au cazut [cu totii] dinaintea lui, prosternându-se, iar el a zis:
«O, tata! Acesta este tâlcul vedeniei mele de odinioara. Domnul meu a facut-o sa fie adevar si a fost bun cu mine, caci m-a scos din temnita, iar pe voi v-a adus din pustietate, dupa ce Seitan a iscat pizma între mine si fratii mei. Domnul meu este binevoitor cu eeea ce voieste. El este Cel Atoatestiutor si Întelept [Al-`Alim, Al-Hakim]!»“ (Capitolul Yusuf: 99-100).
Coranul reveleaza ca dreptcredinciosii se roaga pentru parintii lor si pentru iertarea si Îndurarea lui Dumnezeu asupra lor. În unele versete observam ca si alti profeti s-au rugat în mod similar. Dumnezeu a revelat ca Profetul Noe s-a rugat pentru parintii sai: „Doamne! Iarta-ma pe mine si pe parintii mei si pe cel care intra în casa mea cu credinta, ca si pe dreptcredinciosi si pe dreptcredincioase, si nu le spori nelegiuitilor decât pierderea!“ (Capitolul Nuh: 28).
|
Întelegem din Coran ca sistemul moral islamic atribuie parintilor o valoare foarte mare. Dumnezeu reveleaza clar ca asemenea trasaturi de caracter sunt importante pentru toti musulmanii, atât când sunt tineri, cât si la batrânete.
Cu toate acestea, în anumite cazuri, credinciosilor li se cere sa nu îsi asculte parintii. De exemplu:
„Dar daca se straduiesc pentru ca tu sa-Mi faci ca asociat altceva, despre care tu nu ai cunostinta, atunci nu te supune lor! Ramâi împreuna cu ei în aceasta lume, cu dreptate, dar urmeaza calea acelora care se întorc catre Mine, caci apoi la Mine este întoarcerea si Eu va voi vesti ceea ce ati facut!“ (Capitolul Luqman: 15).
Prin acest verset, Dumnezeu sfatuieste musulmanii sa nu îsi asculte parintii daca acestia se razvratesc împotriva Lui si îsi încurajeaza copiii sa faca acelasi lucru. Totusi, conform moralitatii islamice, nicio persoana nu trebuie sa demonstreze lipsa de respect fata de parinti, ci sa le onoreze dorintele lor si sa afiseze un comportament exemplar.
Femeile în viata maritala
Relatiile bazate pe valori lumesti pot degenera în josnicie, asa cum se întâmpla adesea în casatorie. Când dragostea si respectul oamenilor se bazeaza pe aceste valori, ei îsi pot pierde sentimentele rapid, atunci când circumstantele se schimba. Aceasta se întâmpla, aproape inevitabil, atunci când dragostea, respectul si loialitatea depind de frumusetea, averea, pozitia sau statutul unei persoane; când aceste caracteristici temporare si superficiale dispar, la fel dispare si dragostea. O persoana care se calauzeste dupa un asemenea criteriu nu va gasi niciun motiv sa-si mai iubeasca si sa-si onoreze sotia / sotul, când ceea ce determina aceste valori dispare.
|
Credinta, frica, respectul fata de Dumnezeu si decenta caracterului sunt cele care fac sa dureze dragostea, respectul si loialitatea. O persoana care îsi iubeste sotul / sotia pentru credinta si caracterul sau, va fi respectuoasa, fidela si modesta în viata maritala. Pierderea tineretii, sanatatii, frumusetii sau a averii si a statutului social nu va afecta dragostea si respectul dintre soti. Musulmanii nu vor provoca necazuri sau nemultumiri celeilalte persoane datorita credintei lor ferme, fricii si respectului fata de Dumnezeu, indiferent de circumstante. Credinciosii vor fi întotdeauna blânzi si întelegatori, drepti si toleranti, întrucât aceasta reprezinta una dintre responsabilitatile lor date de Dumnezeu.
Atât de intima este relatia de casatorie, încât Coranul afirma despre soti:
„Ele va sunt vesmânt voua, iar voi le sunteti vesmânt lor“ (Capitolul Al-Baqara: 187). În acest verset, Dumnezeu le reaminteste oamenilor ca sotii au responsabilitati egale. Cuvântul „vesmânt“ se refera la responsabilitatea apararii si protejarii reciproce si sugereaza ca femeile si barbatii au calitati complementare.
Alt verset sustine importanta dragostei si a compasiunii în casatorie:
„Si printre semnele Lui [este acela] ca El v-a creat din voi însiva soate, pentru ca voi sa traiti în liniste împreuna cu ele. Si El a pus între voi dragoste si îndurare si întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.“ (Capitolul Ar-Rum: 21). Credinciosii îsi trateaza sotiile ca si cum ar fi niste daruri nepretuite încredintate de Dumnezeu lor si recunosc valoarea intrinseca a partenerei de viata. Musulmanii arata afectiune si întelegere atunci când partenerul greseste sau îi dezamageste sub un anumit aspect, stiind ca doar comportamentul islamic îi va ajuta sa treaca peste dificultati si sa îsi rezolve problemele. Drept rezultat, casatoria ajuta ambii soti sa se bucure, în multumire si pace.
Prin afirmatia
„v-ati bucurat împreuna“ (Capitolul An-Nisa': 21), Dumnezeu sustine apropierea si intimitatea vietii în cuplu. Secretul acestei apropieri, intimitati si valorizari reciproce îl constituie intentia lor de a crea o uniune eterna care va dura si în Viata de Apoi. Adevarata fidelitate si dragoste necesita o astfel de atitudine. De vreme ce dragostea lor nu este nici egoista, nici temporara, ei îsi sunt în totalitate fideli, apropiati, cinstiti si ramân sinceri unul fata de celalalt.
|
„Si Allah a dat-o drept pilda pentru aceia care cred pe muierea lui Faraon, care a zis: «Doamne, dureaza-mi mie o casa lânga Tine în Rai si mântuieste-ma pe mine de Faraon si de fapta sa si mântuieste-ma pe mine de neamul de nelegiuiti!»“
(Capitolul At-Tahrim: 11) |
Dupa cum am vazut, normele morale coranice fundamenteaza o relatie maritala bazata pe apropiere, relatie în care ambii parteneri manifesta frica si respect fata de Dumnezeu si se conformeaza prescriptiilor islamice. Într-o asemenea relatie, fidelitatea, credinta, dragostea, sinceritatea, toleranta si modestia fiecarei persoane împlinesc si sustin partenerul. Casatoria unor oameni privati de calitatile mentionate mai sus nu poate rezista.
Din aceste motive, Islamul considera casatoria drept o alinare si o multumire pentru femei; dragostea, respectul, fidelitatea si credinta se manifesta plenar în cadrul casniciei. Femeia este întotdeauna respectata, valorizata si onorata. Absenta oricarui fel de minciuna, a mândriei, a complexelor de superioritate îi permite femeii sa-si gaseasca pacea si multumirea.
Profetul nostru reprezinta un exemplu perfect în aceasta privinta. Dumnezeu face referire la acest aspect în versetul urmator: „Ati avut voi în Trimisul lui Allah o pilda frumoasa, pentru cel care nadajduieste în Allah si în Ziua de Apoi si Îl pomeneste pe Allah mereu“ (Capitolul Al-'Ahzab: 21).
Profetul Muhammed a afirmat adesea importanta si valoarea femeilor musulmane:
„Lumea nu este altceva decât o rezerva de hrana si cea mai buna rezerva de hrana a lumii este femeia cuvioasa si credincioasa.“ (
16)
În alt hadis se spune:
„Credinciosii cu cea mai minunata credinta sunt cei care au dispozitia cea mai buna, iar cei mai buni dintre noi sunt cei care arata bunatate fata de nevestele lor.“ (
17)
Comportamentul lui impecabil constituie un model pentru toti musulmanii. Un alt hadis evidentiaza importanta comportamentului frumos si blând fata de femei:
„Cel mai bun dintre voi este cel care se comporta cel mai bine cu sotiile lui si eu sunt cel mai bun dintre voi fata de sotiile mele“. (
18)
Valoarea femeilor a fost subliniata tuturor într-un alt hadis: „Purtati-va bine cu femeile.“ (
19) Profetul nostru s-a purtat întotdeauna frumos, cu blândete si cu întelegere fata de sotiile lui. Aisa a spus:
„Niciodata nu am vazut un om care sa fie mai întelegator cu membrii familiei sale decât Muhammed (Pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).“ (
20)
Protectia femeilor
În versetul
„Noi pogorâm prin Coran ceea ce este tamaduire si îndurare pentru dreptcredinciosi“ (Capitolul Al-'Isra': 82), Dumnezeu ne-a asigurat ca moralitatea islamica va calauzi întotdeauna oamenii spre bine, versetele Coranului fiind expresia Îndurarii lui Dumnezeu fata de umanitate. Aceste versete, revelate pentru a crea multumire si dreptate printre oameni, garanteaza drepturile femeilor atât pe plan social, cât si familial. Iar versetul:
„Noi sa venim cu Adevarul si cu o tâlcuire mai frumoasa“ (Capitolul Al-Furqan: 33) demonstreaza ca în Coran se regasesc toate cunostintele necesare pentru infuzarea fiecarui aspect al vietii cu valoare, dragoste si respect.
De asemenea, Coranul reprezinta o îndurare, alinare si un dar extraordinar al lui Dumnezeu pentru femei. Când oamenii se vor comporta conform moralitatii Coranului, toate disputele referitoare la locul si rolul femeilor în societate cu siguranta se vor sfârsi.
Vom explora acum unele dintre versetele care protejeaza drepturile sociale ale femeilor si reveleaza importanta si valoarea sistemului moral islamic.
Drepturile femeii în caz de divort
Credinta profunda, frica si respectul credinciosilor fata de Dumnezeu îi determina sa se supuna propriei constiinte si valorilor Coranului în fiecare moment. Dar persoanele lipsite de credinta se lasa calauzite doar de instincte si de Seitan; ele cauta doar sa îsi satisfaca propriul interes, în loc sa adopte un comportament corect si blând. Acest scenariu este adesea întâlnit atunci când relatiile se sfârsesc, de exemplu - în cazul casatoriilor bazate pe interes financiar.
Pentru acesti oameni, divortul înseamna sfârsitul tuturor legaturilor bazate pe un interes comun; atunci când aceste interese nu mai exista, nu mai exista niciun motiv pentru ca ei sa-si aprecieze sau sa-si respecte partenerul. În consecinta, sunt incapabili sa mai faca ceva bun pentru acea persoana si încearca doar sa îsi protejeze propriile interese, ignorând situatia fostului partener.
Credinciosii manifesta un comportament total diferit în asemenea circumstante, pentru ca singurul lor scop în viata este de a-L multumi pe Dumnezeu. Deplin constienti ca a da curs capriciilor si intereselor propriului ego Îl nemultumeste pe Dumnezeu, ei se conformeaza normelor morale islamice si propriei constiinte. De aceea, chiar în caz de divort, ei se comporta cu partenerul cu dreptate si bunatate.
Dumnezeu porunceste barbatilor sa divorteze de sotiile lor în cel mai bun mod posibil: „Iar daca divortati de femei si ele aproape împlinesc timpul lor, atunci luati-le înapoi cu bunatate ori dati-le drumul cu bunatate“ (Capitolul Al-Baqara: 231).
Cautând numai multumirea lui Dumnezeu, ei se poarta cu fostele sotii cu toleranta, compasiune, politete, respect si atentie si astfel îsi pastreaza comportamentul iubitor si respectuos unul fata de celalalt. Dumnezeu a revelat comportamentul corect al barbatilor credinciosi în asemenea circumstante:
„O, voi cei care credeti! Daca va casatoriti cu dreptcredincioase si apoi divortati de ele, înainte sa le fi atins, voi nu le puteti impune o perioada de asteptare. Dati-le lor lucruri de care sa se bucure si lasati-le pe ele libere, dupa cuviinta!“ (Capitolul Al-'Ahzab: 49).
Garantarea securitatii financiare a femeii divortate
Dumnezeu ne-a revelat ca un musulman devotat trebuie sa îi garanteze fostei sale sotii securitatea financiara si bunastarea în viitor:
„Celor divortate sa fie daruite dupa cuviinta. Aceasta este o obligatie pentru cei care au frica [de Allah]“ (Capitolul Al-Baqara: 241).
Când stabileste aceasta suma, un musulman trebuie sa actioneze în virtutea legii morale si sa ia în considerare nevoile si statutul social al fostei sale sotii. În Coran se spune:
„… daruiti-le lor - cel înstarit dupa putinta sa, iar cel sarac dupa putinta sa - anumite bunuri, de care ele sa se bucure, dupa cuviinta! Aceasta este o datorie pentru binefacator.“ (Capitolul Al-Baqara: 236);
„Cel care este înstarit sa cheltuiasca dupa averea sa, iar cel a carui înzestrare este masurata, sa cheltuiasca din ceea ce i-a dat Allah. Allah nu sileste pe nimeni decât dupa cum El i-a dat. Si Allah va face sa vina dupa strâmtoare belsug“ (Capitolul At-Talaq: 7).
|
„Averea şi copiii sunt podoaba vieţii celei lumeşti, însă [lucrurile] care rămân sunt faptele bune ce vor avea la Domnul tău mai bună răsplată şi mai dătătoare de nădejde vor fi ele.“
(Capitolul Al-Kahf: 46) |
Cu alte cuvinte, toti musulmanii, fara exceptie, sunt responsabili prin voia lui Dumnezeu sa le plateasca fostelor sotii o alocatie adecvata conform mijloacelor lor materiale. Unii necredinciosi considera ca plata alocatiei catre fostele sotii reprezinta o risipa, întrucât nici nu cred în Viata de Apoi, nici nu cauta sa Îl multumeasca pe Dumnezeu. Din moment ce ei urmaresc doar sa-si protejeze interesele, considera inutil sa se poarte altruist fata de persoane de care s-au înstrainat si de la care nu asteapta niciun beneficiu. Din acest motiv, ei încearca sa fuga de responsabilitate, complet sau macar partial. Pe de alta parte, barbatii credinciosi, dupa cum este mentionat mai sus, continua sa se poarte bine cu fostele sotii si încearca, atât cât le sta în putere, sa le satisfaca nevoile financiare.
Credinciosii înteleg ca nu neaparat ceea ce fac, ci, mai degraba, adevarata lor intentie este ceea ce va atrage multumirea lui Dumnezeu. Acest adevar este explicat în urmatorul verset:
„Nu vor ajunge la Allah carnea si sângele lor, ci va ajunge la El evlavia voastra“ (Capitolul Al-Hajj: 37). Un om credincios îsi îndeplineste de bunavoie îndatoririle fata de fosta sotie. Totusi, daca ea nu vrea sa primeasca ce i se cuvine si renunta la acest drept, fostul sot nu poate fi tras la raspundere:
„Si oferiti-le femeilor zestrea de buna-voie, iar daca ele se lipsesc - nesilite - de ceva, atunci voi cheltuiti-o dupa cum doriti, cu placere!“ (Capitolul An-Nisa’: 4).
|
„El este Binestiutor al celor dinlauntrul piepturilor“
(Capitolul As-Sura: 24) |
Dreptul la proprietate al fostelor sotii
Coranul protejeaza interesele femeilor, fostele sotii având dreptul de a pastra ceea ce sotul le-a daruit în timpul casatoriei:
„Daca doriti sa schimbati o sotie cu alta sotie [prin divort] si i-ati dat uneia dintre ele un quintal, nu luati nimic din el înapoi. Oare [voiti voi sa-l] luati înapoi cu clevetire si cu pacat înveterat?! Cum sa luati înapoi dupa ce v-ati bucurat împreuna si ele au primit de la voi legamânt sfânt?“ (Capitolul An-Nisa': 20-21).
Dumnezeu le reaminteste oamenilor ca barbatii credinciosi trebuie sa respecte conditiile contractului de casatorie. O prevedere contractuala se refera la faptul ca, indiferent de suma de bani sau proprietatile pe care o femeie le primeste de la sotul ei în timpul casatoriei, el nu are niciun drept sa le ia înapoi dupa divort. Barbatii credinciosi cunosc acest adevar si astfel fac tot posibilul pentru a se supune poruncii:
„Si nu va este îngaduit sa luati înapoi nimic din ceea ce le-ati daruit [sotiilor], doar daca se tem amândoua partile ca nu vor fi în stare sa împlineasca poruncile lui Allah. Iar daca va temeti ca nu veti putea împlini poruncile lui Allah, atunci nu este niciun pacat ca ea sa se rascumpere cu ceva. Acestea sunt poruncile lui Allah si nu le încalcati. Aceia care încalca poruncile lui Allah sunt nelegiuiti!“ (Capitolul Al-Baqara: 229).
Sistemul moral islamic acorda o valoare remarcabila femeilor si încearca sa le fereasca de suferinte, dificultati si greutati. Asadar musulmanii trebuie sa pazeasca drepturile femeilor si sa fie cât se poate de atenti cu ele.
Asigurarea unei locuinte femeii divortate
Când se refera la gazduirea femeilor divortate, Dumnezeu spune:
„Lasati-le sa locuiasca acolo unde locuiti voi, dupa mijloacele voastre, si nu le faceti nicio dauna, ca sa le faceti sa traiasca strâmtorate! Iar daca ele sunt îngreunate, atunci îngrijiti de ele pâna nasc si daca alapteaza [copiii nascuti] de la voi, atunci dati-le lor simbria lor si sfatuiti-va între voi [în aceasta privinta], asa dupa cum se cuvine! Iar daca aflati voi greutati, atunci îl va alapta pe el alta.“ (Capitolul At-Talaq: 6). Barbatilor credinciosi li se cere sa aiba grija de toate nevoile fostelor sotii, materiale sau de alta natura, astfel încât ele sa nu întâmpine greutati. În primul rând, fosta sotie trebuie gazduita pâna ce se gaseste o casa adecvata pentru ea. Daca este însarcinata, fostul sot trebuie sa acopere toate cheltuielile legate de sanatatea si îngrijirea ei, pâna ce ea naste. Ceea ce conteaza cu adevarat este ca musulmanii sa actioneze cu întelegere si respect, în orice circumstante, si sa se asigure ca nevoile materiale sau de orice alt fel sunt împlinite, astfel încât femeia sa nu îndure greutati. Toate aceste aspecte trebuie rezolvate asa cum este prescris în Coran.
|
„Iar aceia care se feresc de zgârcenia propriilor suflete, aceia sunt cei care izbândesc.“
(Capitolul Al-Hasr: 9) |
Nu mosteniti femeile în pofida vointei lor
Dumnezeu a facut multe recomandari pentru a asigura drepturile sociale ale femeilor. De exemplu, El le aduce aminte credinciosilor:
„O, voi cei care credeti! Nu va este îngaduit sa mosteniti femei în pofida vointei lor si nici sa le opriti sa se casatoreasca [din nou] cu altii, ca sa le luati o parte din ce le-ati dat [ca zestre], decât daca ele au savârsit un pacat învederat, ci purtati-va cu ele dupa cuviinta!“ (Capitolul An-Nisa': 19).
Protejarea drepturilor orfanelor
Versetul de mai jos ne atrage atentia asupra comportamentului corect fata de femei:
„Ei îti cer sfatul în privinta muierilor. Spune: «Allah va stabileste rânduieli în privinta lor si va este vestit în Carte despre orfeline, carora nu le dati ceea ce le-a fost prescris si pe care voiti sa le luati în casatorie, precum si despre copiii înca mici. Si sa fiti cu dreptate fata de orfani, caci Allah este Stiutor al binelui pe care voi îl faceti!»“ (Capitolul An-Nisa': 127).
Unii necredinciosi încearca sa îi deposedeze de avere si drepturi pe cei slabi si vulnerabili, care nu au niciun tutore sa le protejeze interesele. Un astfel de grup vulnerabil îl reprezinta orfanele care, din cauza averii lor, sunt vânate de barbatii lacomi. Dumnezeu îi avertizeaza pe credinciosi despre intentiile malefice ale acestor oameni, le descrie trasaturile si le porunceste sa fie drepti.
Credinciosii stiu ca Dumnezeu este Atoatevazator si îi va chema sa dea socoteala pentru faptele lor în Ziua de Apoi. Ei sunt constienti de pierderea care îi asteapta pe cei care înseala sau sunt nedrepti si nemilosi cu oamenii în aceasta lume. Luând în considerare aceasta realitate, ei se feresc sa faca rele; credinciosii stiu ca manifestarea, fie si sporadica, a avaritiei pe acest pamânt ar putea conduce la suferinta eterna în Viata de Apoi. De aceea ei pazesc interesele orfanilor si fac tot ce le sta în putinta sa îi fereasca de oamenii rau intentionati. Mai mult, ei respecta cu strictete drepturile oricarei orfane cu care vor sa se casatoreasca si nu au niciun plan secret pentru a-si însusi averea acesteia.